Pentru
inceput
si-a construit un bordei, acea locuinta sapata in pamant si
acoperita cu stuf.
Si-a cunoscut jumatatea, nu-mi aduc aminte lumele ei dar toata
lumea a
strigat-o Maica. O femeie mica de statura dar foarte apriga si
iute, o femeie
ce a tinut cu maini de fier gospodaria si finantele, careia toata
lumea ii stia
de frica. Dupa vreo doi ani si-au ridicat doua camere, cu mult
peste confortul
din acele timpuri si standardele din acea zona. Taicu Luca era
toata ziua cu
oile pe pasuni. Maica il astepta la stana sa mulga oile si sa
faca branza.
Pamant au avut putin datorita comunistilor ce venisera la putere
dar libertate
cat incape. Pe o raza de 35 km toate pasunile erau ale lor iar
pentru asta nu
era nevoie sa investeasca nimic.
Au
aparut copii. Patru
la numar. Florea, Niculae, Fane si o sora careia numele si
progeniturile pe
care le-a dat viata le-am iertat si le-am uitat pe veci. Baietii
au avut copii
la randul lor. Niculae, fratele cel mare, a muncit pana i-au
sarit capacele. A
avut parte de viata lunga. La 82 de ani mergea pe jos 40 km
dus-intors sa vada
cu ochii lui cum ii treiera graul si care este cantitatea
recoltata de pe unul
din pamanturile lui. Urmasii lui nu doreau ca el sa fie martor la
recoltare si atunci Nicolae isi lua in picioare niste ciobote uitate de timp si strabatea
distantele. La peste 90
de ani s-a dus la Domnul. A fost
un barbat egoist, zgarcit si ranchiuros (peste 40 de ani, pana a
murit, nu a vorbit cu
Florea, fratele lui chiar daca
ii desparteau doar o casa). Banii castgati in tinerete i-a
investit in
pamanturi agricole. Maria alaturi de Niculae i-au dat viata lui
Bebe. Cat de
muncitor a fost Niculae atat de lenesi a fost Bebe si copilul lui. In
stadiu in care a lasat Niculae casa asa a ramas peste 40 de ani.
Nici tigla
noua, nici var, nici geamuri pe alocuri nu au mai fost
schimbate. Cat de mult
detesta Nicolae alcoolul atat de mult il indrageau copilul si
nepotul lui. Ca o
paranteza: cand am venit prima data in Pisc nu i-au dat voie lui
Bebe si lui
Florica, copilul lui, sa ma vada. Dar ei tot au facut-o, au
venit prin gradini
s-au prezentat la mine si nu s-au mai dezlipit de damigeana cu vin pana
nu au golit-o.
A fost prima mea vizita la Pisc si primul soc. L-am asimilat
usor.
Tata
Florea, al
doilea baiat a lui Luca, a primit casa batraneasca. Pentru el
inceputul in
viata a fost mai usor. Sa casatorit cu Ghita si a primit bruma
de avere ce o acumulase
Luca. Impreuna au avut o fata ce au botezat-o Gica o femeie
blanda si
muncitoare ce a imbatranit foarte repede. S-a casatorit cu Tutu, un om pasnic ce nu ar fii putut face rau nici unei muste. Tata Florea a mostenit
de la Luca
placerea pastoritului. A ciobanit toata viata pe lunca Dunarii
si pe campiile
Bailestiului. Cand l-am cunoscut prima data, Tata Florea citea
ziarul. Erau
doua abonamente la ziare in Piscu Vechi. Unul la primarie si
celalalt la Florea
a lu' Luca. Ciobanitul isi pusese amprenta pe personalitatea lui
Florea astfel
incat lungile perioade in care era plecat cu oile il deconecta
de la relatiile
interpersonale normale. Cand se supara lua parul dadea si dupa
aceia, daca
supravietuiai, te intreba ce cauti acolo. Am fost prieteni
foarte buni. A fost
corect si cinstit cu mine iar eu i-am oferit intregul sprijin.
Tata Florea s-a
stins la 85 de ani in patul lui dupa o lunga suferinta si are un
loc aparte in
sufletul meu. Ceea ce povestesc acum sunt ramasite din povestile
ascultate la
un pahar de vorba cu dansul.
Fane
a lu' Luca a fost
celalalt frate. A plecat de tanar din casa batraneasca. A
cumparat un loc de
casa (tot in apropiere) si intr-o vara s-a insurat cu Ioana, Tzaica , cu o
strigau ceilalti si
si-au ridicat prima casa. Au muncit ca niste posedati. Se
trezeau la rasaritul soarelui
si se culcau la miezul noptii. Fructul iubirii lor s-a numit
Leonica sau Leo
cum o strigam noi cei de la oras. Dorinta de a-i oferii Leului
tot ce nu au
avut ei i-a facut sa se gandeasca la o modalitate de a face bani
mai multi.
Afacerile cu oile le stiau deja si nu ii multumeau pe deplin iar agricultura
clasica, la camp, nu aducea venituri indestulatoare. Asa ca s-a
orientat catre
gradinarit. Rosii, castraveti, ardei tot ce iti trecea prin
minte ca se cultiva
in gradina. A fost cel mai vestit gradinar din Piscu Vechi.
Rosiile lui se
coceau mai devreme, ardeii erau cei mai frumosi si sanatosi.
Daca la ceilalti
gradinari castravetii aveau un fruct pe rod la nea Fane la un
rod gaseai trei
fructe. Au muncit foarte mult.
Nici
unul din cei
enumerati mai sus nu au fost la scoala. Au recunoscut acest
lucru ca o
slabiciune a lor si si-au pus toata nadejdea si eforturile in
Leonica. Macar ea
sa nu munceasca precum disperatii asa cum au facut ei. Leul a
fost cel mai bun elev
la scoala din Piscu Vechi din toate timpurile. A avut premiul I
cu coronita
pana in clasa 8-a. Imi povestea cum domnisoara in clasa 8-a
fiind trebuia sa
poarte o coronita imensa ce era confectionata de bunica si
matusile ei, coronita
ce era an de an din ce in ce mai mare si facuta numai din flori
de camp.
De
aici venea Leo.
Cu amintiri despre lumea satului ce s-au oprit la 14 ani cand a
plecat la
liceu. Au fost amintirile ei cele mai frumoase. Pe celelelte le
respingea. Invidia,
barfa, ura sau egoismul din jurul sau isi gaseau in
sufletul ei
circumstante atenuante. Nici in fata evidentelor nu dorea sa-si
schimbe opinia.
Am inteles-o din acest punct de vedere. Toata filosofia ei de
viata se invartea
in jurul vesniciei nascute la sat si recunoscand fata urata a
lumii satului
piedestalul pe care ridicase morala proprie ar fi fost daramat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu