Misu Negritoiu recunoaste acum in 2007 ceva ce se stia de cativa ani: esecul generatiei politice a anilor `90.
"Ne-am întors de unde am plecat: de la abordarea politicilor de bază până la calitatea actului de guvernare suntem înapoi la începutul anilor '90, când măcar aveam scuza că nu ştiam prea multe” marturiseste dn-sa.
Bravo domnule Negritoiu, pentru curajul si onestitatea recunoasterii pacatului neputintei generatiei de politicieni din care ati facut parte!
Nu ne transmite insa daca a fost si ticalosie calculata in deciziile si actiunile politice si sociale luate la inceputul `90. Acum este uimit ca lucrurile se repeta! Ca discutam de reformarea statului, de consolidare fiscala (
reducerea deficitului), de reduceri de cheltuieli sociale, de restructurarea companiilor de stat. Pana si scrisorile de acord cu FMI au texte asemanatoare!
Acum in functiile de conducere sunt discipolii lor.
Cum e turcu si pistolul spune o vorba romaneasca! Asa profesori asa elevi!
Sa reamintim cateva figuri ale generatiei nascute pana in 1950, care au preluat functii de conducere: I. Cristoiu, R. Teodorescu, M. Isarescu ,I. Serbanescu, D. DaianuT. Stolojan, E. Dijmarescu, A. Plesu, T. Basescu, T. Melescanu, V.Tabara, O. Cozmanca, N. Manolescu, A. Blandiana, G. Liiceanu D.M. Popescu.
Astept cu nerabdare si maturisirile generatiei urmatoare, gereratie nascuta pana in 1960 asa ca sa fim cu ochii si urechile ciulite la reprezentantii ei: Doru Viorel Ursu, A. Severin, Florin Georgescu, V. Catarama,D. Bartos,M. Sirbu,Cristian Diaconescu ,C. T. Popescu, Mircea Cartarescu , H.R Patavievici, S. Tanase, Traian Ungureanu.
Fac parte din generatia de decretei puri: 1967.1968,1969 perioada in
care s-au nascut aprox. 1,5 mil copii.Am trecut prin 42 de ani de
viata gustand
`deliciile comunismului`, rasturnand o oranduire politica, traversand o
tranzitie spre capitalism parca fara sfarsit, apoi printr-o criza
economica grava intre `996-999 si acum privesc obosit cum societatea
parca este gata sa se sufoce. Mi se pare mie ca sunt captiv, ca sunt
prins putin mai asezat si ezit sa ma manifest public.Apuci sa faci un
copil , cumperi o locuinta si platest rata. A doua zi o iei de la capat.
Daca cineva te atentioneaza cu privire la excesele conducatorilor ai o
vorba pt toti:``da-i in p...a mea!`` Ne rostogolim catre `maine` ne
interesand-ne `azi`.
Suntem in punctul maxim de
creativitate si ne este frica parca sa se asumam raspunderea conducerii
societatii. Am avut parte de educatie temeinica. Lipsa optiunilor de
divertisment a avut drept efect acumularea de cunostinte din biblioteci.
La stat am lucrat putin si statul ne-a trimis sa ne descurcam
singuri. Uni au reusit sa porneasca afaceri. Altii nu si s-au orientat
spre multinationale de distributie dar fiecare a trebuit sa invete in
continuare! Upgradare continua! Avem slujbe meschine, conducem 15-20 de
oameni in locuri pe care le uram si din care vrem sa iesim dar datorita
lasitatii nu o facem.
Spuneam mai sus despre esecul
generatiei `50 si de faptul ca si cea din `60 este in faliment. Trebuie
sa incepem sa ne reconsideram prioritatile si sa iesim la `bataie`!
Decreteii
au cunostinte temeinice de a conduce, o demonstreaza rezultatele de la
nivelul de management la care ni s-a permis sa accedem prin mijloace
propri. Vreti sa devenim din generatia in blugi in generatia depresiva
sau sa marcam un nou esec?
Radu Tudor, Ciutacu, Liviu Voinea,
Chinezu s.a. incep sa-si ceara drepturi de lideri de opinie. Sunt mai
multi capabili si trebuie sa-i facem cunoscuti astfel incat sa nu ne
nastem talent si sa murim sperante.
Suntem cei care am ridicat mall-urile dar, vai, nu si cei care le
populeaza. Privim zi de zi cum beizadelele protipendadei ne rad in fata
si ocupa functii publice pe baza de dosar de partid. Atunci, plecam
ochii si cautam strazi laturalnice pt. a nu ni se vedea ochii plansi si
pumnii inclestati. Avem familii si rate...
Am invatat
in facultati cate 4-5 ani si ne-am dat seama ca nu este de ajuns si am
luat-o de la capat. Suntem o generatie `all-season` pregatita in toate
domeniile dar utilizata doar in middle management, inclusiv in politica.
Am muncit cate 10-12 ore zilnic, aproape in toate weekend-urile si cu
gandul ca romanica trebuie sa se schimbe. Bune sau rele, schimbarile au
avut loc, iar noi disciplinati am pus umarul la greu. Suntem in impas si
parca paralizati...
Caut lideri, oameni in care sa ma
recunosc, oameni pe care sa-i urmez. Suntem la `punctul de intalnire`,
la km zero al adevarului, in punctul in care Tara are o sansa sa
renasca. Suntem majoritatea de acord ca ne aflam intr-un impas major, ca
aspiratiile sociale nu se infaptuiesc, ca nedreptatile si
dezechilibrele sunt grave, ca legea si constitutia sint violate aproape
zilnic.
Si ce facem? Ce fac decreteii? Ai solutii leatule? Lasam bocancul politicienilor actuali sa ne striveasca sau miscam ceva?
Nu vreau sa ajung sa platesc imprumutul FMI cu galetusa de maruntis ca asi fi ridicol.
Nu vreau sa-i aud si pe bercenivideniblageni spunand ca: `am chinuit degeaba o tara`!
Avem 1,5 mil de voturi! Ce facem cu ele?
Un decretel se lupta de doi ani cu un
cancer .
Se opereaza, face chimio, radioterapie si urmeaza tratamentul prescris
dar, vai, zilele acestea se vizualizeaza reactivarea tumorii si se
stabileste reluarea tratamentului oncologic.
Este sotia mea, o luptatoare in plan medical si in acelasi timp o luptatoare in plan moral de peste 20 de ani.
Priveste peste umar postarile si duelurile de pe forum si-mi spune:
I can say, your a dreamer,
But, your not the only one!
Avem optiuni practice oarecum apropiate.
Si cele politice se intrepatrund.
Asadar:
Adrian Cioroianu, Ion M. Ionita, Florin Iaru, Ovidiu Nahoi.si lista ramane deschisa.
Diaconescu,
Turcescu, Tuca, Guran si Moraru sunt personaje ale media romanesti cu
vechime in domeniu. Bravo lor! Daca au reusit sa faca din pasiunea
originara un
business am
cuvinte de lauda pt. ei indiferent de orientarile lor politice. Daca le
bagam pe gat (ce vreti voi) o oarece apartenenta politica nu suntem mai
prejos cu nimic decat egiptenii.
Zambim conspirativ cand citim ceva din wikiliks. Sau din `orizonturi rosii`
Sa auzim numai de bine!
Din cand in cand mai dau o geana pe net si citesc opinii diferite. Unele sunt pe frecventa mea altele ma enerveaza.
Din
categoria celor cu care rezonez sunt si urmatoarele directii spre care
sa se dezvolte administratia tarisoarei. Autorul afirmatiilor urmatoare
este unul din primii patroni romani, un personaj care timp de 20 de ani
este consecvent in afirmatii.
1. Administratia să-şi
stăpânească impulsurile activiste, să nu încerce să facă politici
sectoriale şi să construiască strategii. Să lase oamenii şi corporaţiile
să devină prospere. Să le îndeplinească condiţia de bun-simţ a
libertăţii de întreprindere. Să nu reglementeze nimic din ceea ce piaţa
reglează de la sine.
2. Să asigure echilibrul şi
independenţa puterilor în stat. Să nu lase birocraţia să se
înstăpânească prin controlul excesiv al vieţii cetăţeanului. Şi aceasta
înseamnă asigurarea libertăţii.
3. Să nu-i lase pe
alţii din afară să ne hotărască destinul, pornind de la ideea simplă că
interesul comun nu poate fi decât suma aritmetică a intereselor noastre
individuale. Nu există un alt interes al statului. El este un instrument
al nostru, al tuturor, un furnizor de servicii ce nu pot fi procurate
prin piaţă
Afirmatiile de mai sus apartin (vai!) lui Dinu Patriciu!
Cele de mai jos sunt din zf. si sunt semnate: Cristian Hostiuc.
Schimbarea/uciderea celui mai bun camarad este un calcul politic cinic al preşedintelui. Poporul vrea un cap.
Dar
de unde să ia Băsescu un alt premier? Zestrea de cadre a PD-L este
săracă. Principalul partid de guvernământ nu prea are ce să ofere. Ori
sunt vechi combatanţi, hârşiţi în lupta politică, dar care nu prind la
public, nu au charisma de a aduce voturi - gen Vasile Blaga, ori prea
talibani - gen Monica Macovei, de nu ştii unde poţi să ajungi cu ea, ori
gen Cristian Preda, Sever Voinescu sau Baconschi, care nu sunt iubiţi
de propriul partid. Numai ei nu, ar spune Berceanu. Elena Udrea? Ar
risca preşedintele cu ea?
De economişti, de simpli
economişti, nu mari, nici nu poate fi vorba în PD-L. Videanu, şeful
departamentului economic al PD-L, omul pro-business, ar fi sinucidere.
Sigur nu-l vrea Băsescu. Mai este pe lista economiştilor din dreptul
PD-L Andreea Vass, cea care ţine piept asaltului Opoziţiei la televizor,
şi cam atât. Lista economiştilor cu care se laudă PD-L este extrem,
extrem de scurtă. Miniştrii economiei şi finantelor, Ariton şi
Ialomiţianu, pur şi simplu fug din faţa ziariştilor, să nu fie nevoiţi
să deschidă gura, deci cad şi ei.
Din păcate PD-L, partidul care conduce ţara, nu are cu cine să vină în faţă, cu o faţă nouă, cu idei şi viziuni noi, cu o altă
energie şi determinare. Ca acum 11 ani.
Putea cineva să parieze pe Traian Băsescu, un ministru chel, urât, cu
haine banale
(vă amintiţi cum era Petre Roman?), cu un râs zgomotos, dar cu un curaj
nebun să iasă în faţă fără să se uite în oglindă. În 2000 bucureştenii
l-au adoptat ca primar pe ultima sută de metri, că voiau altceva (ţineţi
minte reclamele din campanie), iar apoi s-a impus peste toată politica
românească. Iar PSD nici acum nu şi-a revenit. În fiecare bătălie
politică şi electorală Băsescu a întors lucrurile în câteva săptămâni.
Premierul Boc, micul ochelarist,1,62 metri, de trebuie să stea pe
vârfuri la poză, este alături de Băsescu, personajul politic care în
ciuda miştoului general a câştigat toate alegerile la care a participat.
Iar PSD, cu bărbaţii falnici din vârf, toţi la peste 1,80, a pierdut.
Dar
Băsescu simte că îi trebuie pe altcineva în fruntea Guvernului. De la
partid nu prea are ce să ia şi nici nu cred că vrea. De la Banca
Naţională? E prea linişte şi bine la BNR ca vreun nume de acolo să
renunţe la traiul zilnic, mai ales că vara este foarte frumos în centrul
vechi, vine o altă recoltă de vin, iar Londra e mai frumoasă ca
Bucureştiul, etc. Şi fiecare dintre cei de acolo ţine mai mult la
imaginea lui, şi ţine la ţară mai mult din biroul din BNR, decât din
fruntea guvernului.
Băsescu vrea pe cineva cu care să
surprindă, despre care să se vorbească, să atragă atenţia, să fie ceva
nou pe piaţă. Acel cineva nu are experienţă politică? Capătă pe parcurs!
Nu are susţinere în partid? Se poate rezolva! Va fi tocat în fiecare zi
la televizor şi în ziare. Sigur, dar se căleşte, aşa cum au făcut şi
alţii. Îl vor ţine nervii? Va fi ajutat.
La fel, paria cineva pe
burghezul Tăriceanu, politicianul liberal care făcea afaceri cu maşini
şi care gusta din plin din bucuriile vieţii, că va fi un premier bun
pentru economie, un lider pe care multă lume îl regretă? Inclusiv
Băsescu.
Dacă preşedintele şi-ar întoarce acum puţin
capul către mediul privat, poate ar găsi un nume. Ziarul Financiar are
50 de nume pentru funcţia de premier. Şi pot fi şi mai mulţi, dar din
raţiuni de spaţiu, ca să încapă în două pagini de ziar, am pus numai 50.
Dar pot fi oricând 100 de nume. Şi chiar 1.000 de oameni care contează
în businessul românesc. (Vezi anuarul ZF.)
Toţi sunt
executivi care au afaceri de zeci, sute şi chiar miliarde de euro pe
mână, sunt responsabili de sute sau chiar mii de oameni în fiecare zi.
Citesc rapoarte de încasări în fiecare zi/ se luptă în stradă corp la
corp cu concurenţa, dau la picioare pe unde apucă/ cercetează piaţa să
vadă cum stau produsele şi serviciile lor faţă de dorinţa clienţilor,
deci ştiu să citească şi sondajele/ când a venit criza au tăiat primii
şi nu au aşteptat un an ca Guvernul Boc/ se uită la fiecare ban pe care
îl dau, pentru că dau de la ei, nu ca la stat/ ştiu toate cotloanele
politicii pentru că au nevoie de favorurile celor aflaţi la putere/ au
făcut şi fac afaceri cu statul deci ştiu la ce uşi să bată/ au prieteni
în toate partidele, fie de la putere, fie din opoziţie, pentru că
oricând se schimbă roata/ ştiu ce înseamnă birocraţie pentru că au
trecut prin multinaţionale/ au călcat pe cadavre ca să ajungă în
poziţiile de top/ au creat branduri mari de la zero deci au strategie/
ei fabrică produsele cu care politicienii "mituiesc" electoratul în
alegeri. Şi lista poate continua.
Cei 50 au toate
atuurile. Sunt în realitate mai politicieni decât politicienii.Numai
preşedintele Băsescu să aibă curaj să schimbe ceva.
Cei 50 ii gasim aici:
(pe suport de hartie sunt mai bine prezentati)
http://www.zf.ro/eveniment/ziarul-financiar-propune-presedintelui-50-de-premieri-din-mediul-privat-7998948
Ne plangem ca nu ies in fata persoane noi, proaspete, ce ne pot lumina cu privire la sanatatea societetii.
Dar de ce ar face-o? Cati ar fi dispusi sa intre morisca publicului?
Mircea
Badea, Ciutacu, Radu Tudor, Gadea, Dragoteasca, Guran au fost dispusi
sa intre in tocator si drept urmare au primit tone de scuipati. Cativa
neica-nimeni, adapostiti in spatele nik-ului, tipa din gura de sarpe ca
cei enumerati mai sus dar si alti gazetari cu simbrie nu au atitudini
critice cu privire la Vantu la Voiculescu sau la patronul ziarului la
care lucreaza .
Capatos, Stoian, Maruta sau Evelin Badea nu sunt mitraliati din public. Mondenul nu reuseste sa incinga forumurile.
Stau stramb sa incerc si judec drept.
Oare
cum ar trebui sa se comporte un copil dupa ce isi surprinde parintii in
timpul adulterului? Sa mearga la scoala si sa strige in gura mare ca
mama lui este tarfa? Sau sa alerge pe strazi si sa tipe ca tatal sau
este gigolo?
Eu sigur asi incerca sa uit penibilul si sa-mi respect in continuare parintii...
Privesc
cu placere Vorbe Grele si Punctul de intalnire. Sunt emisiuni sincere,
au invitati onorabili iar realizatorii lor ne arata o alta fata mult mai
echilibrata, mult mai naturala. Cine se indoieste sa vizioneze
inregistrarile cu ei...
PS
Astazi (01.03)este ziua de nastere a lui Vanghelie (implineste 43 ani). La multi ani, decretelului!